1 Decembrie - o poveste despre Ziua națională

    Bunicul și nepoata sa, Maria, se bucurau de o zi însorită de iarnă. Era 1 Decembrie, iar bunicul i-a povestit Mariei despre Ziua Națională a României.

    Maria era curioasă și a întrebat: "Bunicule, ce este 1 Decembrie?" Bunicul i-a zâmbit și a spus: "Este ziua în care românii s-au unit și au format o țară mare și puternică."

     Bunicul a continuat: "Gândește-te la România ca la o mare familie. Acum mult timp, această familie era împărțită în mai multe case. Pe 1 Decembrie, toți membrii familiei au decis să se mute într-o singură casă mare și frumoasă, care este țara noastră, România."

  Maria a înțeles și a spus fericită: "Deci 1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru că suntem cu toții împreună!" Bunicul a confirmat cu un zâmbet cald.

** poveste și imagini create cu AI Gemini

🍂 Activități de toamnă pentru grădiniță – idei creative și educative pentru cei mici

 

       Toamna este un anotimp plin de culoare, parfum și inspirație pentru activități educative. Copiii observă schimbările din natură, învață despre fructe, legume, frunze și animale care se pregătesc de iarnă. Este perioada perfectă pentru experimente, jocuri senzoriale, colaje și povești tematice.

       Activități de toamnă pentru grădiniță – idei simple și captivante

      🍎 1. Coșul toamnei – sortare și numărare

Pregătește un coș cu fructe și legume de sezon: mere, pere, nuci, dovlecei, morcovi. Copiii pot sorta după culoare sau formă, număra obiectele și învăța denumirile lor.

👉 Activitatea dezvoltă gândirea logică și vocabularul.

       🎨 2. Frunze magice – pictură și colaj

O plimbare prin parc se poate transforma într-o aventură artistică. Strângeți frunze de diferite forme, apoi pictați-le și realizați colaje pe tema „Pădurea toamnei”.

👉 Dezvoltă creativitatea și motricitatea fină.

        🐿️ 3. Povestea veveriței grăbite

Citește o poveste scurtă despre animalele care se pregătesc de iarnă (ex: veverița care adună alune). După lectură, copiii pot dramatiza scenele, purtând măști din carton colorat.

👉 Exersează exprimarea verbală și lucrul în echipă.

        🌰 4. Joc senzorial „Ce ascunde coșulețul?”

Folosește un coș cu elemente de toamnă: ghinde, frunze uscate, conuri de brad, mere mici din plastic. Copiii pot ghici obiectele doar atingându-le.

👉 Stimulează simțul tactil și atenția.

        🎶 5. Cântece și poezii de toamnă

Integrează zilnic cântece tematice („Toamna se numără bobocii”) și poezii scurte. Acestea ajută la dezvoltarea limbajului și a memoriei auditive.

Activitate bonus: „Căsuța cu activități – Toamna cea frumoasă” 🍂

Poți descărca gratuit o fișă PDF ilustrată, cu jocuri de asociere și colorat pentru copii de 3–5 ani. Este ideală pentru completat acasă sau la grădiniță.

👉 Descarcă  gratuit cartea cu 10 activități de toamnă din Căsuța cu activități

Beneficiile activităților de toamnă pentru copii:

1. Dezvoltă curiozitatea față de natură
2. Îi ajută să recunoască și să denumească fructe, legume, animale
3. Le stimulează creativitatea și coordonarea mână-ochi
4. Încurajează cooperarea și exprimarea emoțiilor

     Toamna oferă nenumărate ocazii pentru învățare prin joacă. Fie că pictați frunze, numărați mere sau spuneți povești despre pădure, fiecare zi devine o aventură educativă.

🧩 Proiectele tematice la grădiniță – ce sunt și de ce sunt importante

       Proiectele tematice la grădiniță sunt activități educative integrate, planificate în jurul unei teme centrale, menite să ajute copiii să descopere lumea într-un mod natural și captivant.

      Aceste proiecte combină jocul, experimentul, observația și comunicarea, oferind o abordare completă a învățării. Prin intermediul lor, copilul explorează, creează, pune întrebări și găsește răspunsuri, totul într-un cadru plin de bucurie și curiozitate.

     Un proiect tematic este planificat pe o anumită perioadă (de la o săptămână până la o lună) și include mai multe tipuri de activități:

• Jocuri educative

• Activități artistice și practice

• Cercetare și observare

• Povești, cântece și poezii

• Activități în aer liber

Tema este aleasă astfel încât să fie aproape de interesele copiilor – de exemplu: „Animalele din curtea bunicilor”, „Primăvara în natură”, „Meserii din jurul nostru” sau „Călătorie în jurul lumii”.

        Programul anual de studiu pentru nivelul antepreșcolar și pentru nivelul preșcolar se va organiza în jurul a şase mari teme (teme de integrare curriculară) Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cine şi cum planifică/organizează o activitate?, Cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are o succesiune obligatorie și nu are nicio  legătură cu momentul din anul şcolar când, pentru o temă sau alta, se pot derula cu copiii, îndeosebi cu preșcolarii, diferite proiecte tematice). 

       Pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, ca și pentru nivelul 3-5 ani, nu este obligatoriu să se parcurgă toate cele șase teme pe parcursul unui an şcolar. 

      În acest context, cadrul didactic se poate opri la cel puţin 2 teme anuale (pentru nivelul antepreșcolar) și, respectiv, cel puțin 4 teme anuale  (pentru nivelul preșcolar), în funcţie de nivelul grupei şi de dimensiunile de dezvoltare avute în vedere. În situaţia grupelor cu copii de 5-6 ani se recomandă parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.

      Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele/activitățile tematice care urmează a se derula cu copiii.

    Într-un an şcolar, la nivelul preșcolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte tematice cu o durată maximă de 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare (ceea ce este recomandat), variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. 

         De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor să studieze. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi (teme concurente) şi/sau proiecte transsemestriale.          

        Pentru nivelul antepreșcolar se recomandă abordarea tematică săptămânală.

       Proiectele tematice joacă un rol esențial în formarea copilului preșcolar. Ele:

1. 🌱 Dezvoltă gândirea integrată
   Copilul învață să lege informațiile din diferite domenii (limbaj, știință, artă, matematică) într-un tot coerent.

2. 🎨 Stimulează creativitatea și exprimarea liberă
   Prin desen, colaj, dramatizare sau jocuri de rol, copiii își dezvoltă imaginația și curajul de a-și exprima ideile.

3. 🧠 Întăresc memoria și atenția
   Activitățile variate din cadrul unui proiect mențin interesul și îi ajută pe copii să-și concentreze atenția pe un subiect comun.

4. 🤝 Încurajează colaborarea și lucrul în echipă
   Copiii învață să comunice, să împartă sarcini, să asculte și să respecte părerea celorlalți.

5. 🌍 Le oferă o înțelegere mai profundă a lumii
   Prin observare și explorare, copiii descoperă cum funcționează lucrurile în jurul lor.

      Părinții pot contribui la succesul unui proiect prin:

• aducerea de materiale (fotografii, reviste, obiecte tematice),

• participarea la ateliere sau expoziții,

• discutarea temei acasă pentru consolidarea cunoștințelor.

       Astfel, se creează o legătură frumoasă între grădiniță și familie, iar copilul simte că învățarea este parte din viața de zi cu zi.

    Iată câteva idei de proiecte care pot fi realizate în grădiniță, adaptate vârstei copiilor (3–6 ani):

• „Toamna bogată” – explorarea fructelor, legumelor și a schimbărilor din natură.

• „Micul ecologist” – învățăm să protejăm natura și să reciclăm.

• „Meserii din jurul nostru” – descoperim rolurile oamenilor în comunitate.

• „Săptămâna poveștilor” – activități inspirate din basme și cărți pentru copii.

• „Planeta noastră, casa noastră” – cunoașterea mediului și a responsabilităților față de el.

• „Călătorie în jurul lumii” – descoperim tradiții și culturi diferite.

      Proiectele tematice la grădiniță nu sunt doar activități educative, ci adevărate experiențe de viață. Ele dezvoltă gândirea, curiozitatea, empatia și dorința de a explora lumea.

    Prin proiecte tematice bine alese, grădinița devine un loc unde copiii învață prin joc, descoperă prin bucurie și cresc cu încredere.

    🌼 Fă-ți munca mai ușoară și mai plină de bucurie – descarcă acum proiectele tematice gata pregătite!

https://payhip.com/CutiutaCuActivitati

Opționalul la grădiniță – rolul și importanța lui

        Opționalul la grădiniță reprezintă o activitate educațională suplimentară, care se desfășoară pe baza intereselor și nevoilor copiilor, dar și a preferințelor părinților. Aceste activități sunt alese din oferta educațională a unității de învățământ și completează curriculumul de bază.

       Scopul principal al opționalelor este de a dezvolta abilități specifice, de a stimula curiozitatea naturală a copiilor și de a transforma învățarea într-o experiență plăcută, activă și creativă.

      Opționalele au un rol esențial în formarea copilului, oferindu-i ocazia de a descoperi domenii noi și de a-și exprima talentele într-un cadru sigur și prietenos. Iată principalele beneficii:

1. 🧠 Dezvoltarea gândirii și a creativității
   Activitățile opționale sunt concepute pentru a provoca gândirea critică, imaginația și curiozitatea copiilor.

2. 🎨 Descoperirea talentelor și a pasiunilor
   Prin opționale, copiii pot explora domenii precum muzica, pictura, sportul, dansul, limbi străine sau științele, descoperindu-și preferințele încă de la o vârstă fragedă.

3. 🤝 Socializare și spirit de echipă
   În cadrul acestor activități, cei mici colaborează, învață să împartă, să aștepte rândul și să respecte reguli, dezvoltând abilități sociale importante.

4. 💬 Îmbogățirea vocabularului și a comunicării
   Activitățile opționale stimulează exprimarea verbală, ascultarea activă și dialogul liber între copii.

5. 🌱 Creșterea încrederii în sine
   Copiii capătă încredere atunci când reușesc să finalizeze o sarcină, să cânte un cântecel sau să participe la o activitate creativă. 

        Exemple de opționale populare la grădiniță

         În grădinițele din România, oferta educațională este tot mai variată. Printre cele mai apreciate opționale se numără:

• Engleză prin joc și cântec – dezvoltă limbajul și ascultarea activă.

• Educație financiară - dezvoltă aptitudini de antreprenoriat, capacitatea de a recunoaște și utiliza banii.

• Căsuța/carnavalul cu povești - Dezvoltă vocabularul, iubirea pentru cărți și lectură.

•  Dans și mișcare – contribuie la dezvoltarea motricității și a echilibrului.

• Mânuțe talentate – stimulează imaginația și coordonarea mână-ochi.

• Micul ecologist – cultivă respectul față de natură și mediu.

• Micul matematician – ajută la formarea gândirii logice și a abilităților de rezolvare a problemelor.

• Atelier de știință – trezește interesul pentru descoperire și experiment.

       Cum aleg părinții opționalul potrivit pentru copilul lor?

      Educatoarea prezintă părinților trei variante de opțional și scopul acestora. Prin intermediul unei fișe de prezentare, părinții vor primi toate informațiile referitoare la cele trei variante de opțional propuse de educatoare. După ce le vor studia cu atenție, vor alege unul dintre cele trei propuse. Opționalul ce se va desfășura în următorul an școlar va fi cel ales de cei mai mulți dintre părinți. 

      Alegerea unui opțional trebuie făcută cu grijă, ținând cont de:

• vârsta copilului,

• interesele personale,

• nivelul de energie și atenție,

• personalitatea (introvertit, extrovertit, curios, creativ).

     Este important ca părinții să discute cu educatoarea despre aptitudinile și preferințele copilului, pentru a alege activități care îi aduc bucurie, nu presiune.

     Opționalul la grădiniță nu este doar „o activitate în plus”, ci o oportunitate valoroasă de învățare prin joacă. El ajută copilul să se descopere, să-și dezvolte potențialul și să învețe cu plăcere.

     Prin participarea la activități opționale, cei mici dobândesc încredere, curiozitate și bucuria de a învăța – calități care îi vor însoți pe tot parcursul vieții.

      Opționalul se va desfășura în una din zilele din săptămână (de obicei, marți sau miercuri), în cadrul activităților de dezvoltare personală (ADP) din a doua parte a programului zilnic din grădiniță. 

✨ Transformă curiozitatea copilului într-o aventură frumoasă de învățare. Alege opționalul potrivit chiar acum!

💻 Accesează acum resursele digitale care te ajută să alegi și să organizezi activități opționale reușite!

https://payhip.com/CutiutaCuActivitati

Scrisoare metodică educaţie timpurie 2025-2026

        În contextul reformelor din educația timpurie și al provocărilor sociale, Scrisoarea metodică pentru educația timpurie 2025 devine un document de referință pentru cadrele didactice, inspectoratele școlare, dar și pentru persoanele implicate în dezvoltarea copiilor mici. 

      În acest articol vom explora ce înseamnă această scrisoare, care sunt elementele esențiale, ce noutăți aduce și cum poate fi folosită practică în activitatea educațională.

      Scrisoarea metodică este un document oficial emis de Ministerul Educației (prin Direcția Generală Învățământ Preuniversitar), destinat inspectoratelor școlare județene, unităților de educație timpurie (creșe, grădinițe) și cadrelor didactice. 

        Rolul său este de a asigura o implementare unitară și coerentă a Curriculumului pentru educația timpurie și de a orienta activitatea metodică, documentele și procesele educaționale pe parcursul anului școlar. 

       Prin această scrisoare se transmit orientări, noutăți legislative, teme sugerate pentru activități metodice, recomandări privind organizarea activităților, implicarea părinților și alte aspecte organizatorice (fișe, portofolii etc.). 

       Pentru a înțelege conținutul Scrisorii metodice 2025, trebuie să avem în vedere câteva reglementări și documente de referință:

1. Curriculum pentru educația timpurie (2019) — documentul de bază ce stabilește domeniile de dezvoltare, tipurile de activități și structura planului de învățământ în educația timpurie. 

2. Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a unităților antepreșcolare — reglementează modul de funcționare al creșelor integrate în sistemul educațional. 

3. ROFUIP (Regulamentul-cadrul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar) — aplicabil din anul școlar 2024-2025, cu implicări asupra organizării instituțiilor de educație timpurie. 

4. Alte legi, ordine ministeriale și hotărâri de guvern care vizează educația timpurie, finanțarea, standardele de dotare și documentele școlare. 

       Aceste cadre normativ-curriculare sunt punctele de sprijin pentru ca scrisoarea metodică să fie o punte între teorie și practică.

    Descarcă de aici scrisoarea metodică pentru anul școlar 2025-2026.

    Descarcă de aici scrisorile metodice din anii școlari anteriori. 

Planificarea tematică anuală la grădiniță – Ghid complet pentru educatori și părinți

     Planificarea tematică anuală la grădiniță este un instrument esențial în organizarea activităților educaționale pentru copii. Aceasta oferă un cadru bine structurat, care ajută educatorii să creeze experiențe de învățare echilibrate și atractive, iar părinților le oferă o imagine clară asupra parcursului educațional al copilului.

      În acest articol vei descoperi ce este planificarea tematică anuală, de ce este importantă, cum se elaborează și câteva exemple practice pentru grupele de copii din învățământul preșcolar.

     Planificarea tematică anuală reprezintă un document educațional care stabilește principalele teme, subteme și activități ce se vor desfășura pe parcursul unui an școlar. Ea are rolul de a:

•  organiza conținuturile educaționale conform curriculumului pentru educație timpurie;
• corela obiectivele de învățare cu activitățile practice;
• asigura un echilibru între joc, explorare, învățare și dezvoltare socio-emoțională.

      O bună planificare la nivelul grădiniței aduce multiple beneficii:

• Claritate și coerență – educatorii știu ce obiective au de atins în fiecare perioadă.
• Flexibilitate – planul poate fi adaptat în funcție de nevoile copiilor.
• Continuitate – fiecare temă se leagă de următoarea, construind un parcurs logic.
• Implicarea părinților – aceștia pot susține activitățile educaționale și acasă.

      Procesul presupune câțiva pași importanți:

1. Analiza curriculumului – stabilirea domeniilor de dezvoltare: cognitiv, socio-emoțional, fizic, limbaj și comunicare.

2. Selectarea temelor mari – exemple: „Eu și lumea mea”, „Anotimpurile”, „Sărbătorile tradiționale”.

3. Definirea subtemelor – fiecare temă se împarte în unități mai mici: „Toamna și roadele ei”, „Prietenia”, „Animalele domestice”.

4. Planificarea activităților – jocuri, experimente, povești, cântece, fișe de lucru și activități artistice.

5. Evaluarea și adaptarea – se urmărește progresul copiilor și se fac ajustări.

       Programul anual de studiu pentru nivelul antepreșcolar și pentru nivelul preșcolar se va organiza în jurul a şase mari teme (teme de integrare  curriculară) Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cine şi cum planifică/organizează  o activitate?, Cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are o succesiune obligatorie și nu are nicio legătură cu momentul din anul şcolar când, pentru o temă sau alta, se pot derula cu copiii, îndeosebi cu preșcolarii, diferite proiecte tematice). 

    Pentru intervalul de vârstă 0-3 ani, ca și pentru nivelul 3-5 ani, nu este obligatoriu să se parcurgă toate cele șase teme pe parcursul unui an şcolar. 

     În acest context, cadrul didactic se poate opri la cel puţin 2 teme anuale (pentru nivelul antepreșcolar) și, respectiv, cel puțin 4 teme anuale (pentru nivelul preșcolar), în funcţie de nivelul grupei şi de dimensiunile de dezvoltare avute în vedere. În situaţia grupelor cu copii de 5-6 ani se  recomandă parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.

     Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele/activitățile tematice care urmează a se derula cu copiii.

     Într-un an şcolar, la nivelul preșcolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte tematice cu o durată maximă de 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare (ceea ce este recomandat), variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor să studieze. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi (teme concurente) şi/sau proiecte transsemestriale. Pentru nivelul antepreșcolar se recomandă abordarea tematică săptămânală.

     Planificarea tematică anuală la grădiniță este un pilon central în organizarea procesului educațional. Ea oferă structură, coerență și diversitate, sprijinind atât dezvoltarea copiilor, cât și activitatea educatorilor. Printr-o planificare bine realizată, copiii descoperă lumea pas cu pas, într-un mod ludic și plăcut.

  ✨ Simplifică-ți munca și câștigă timp prețios! Descarcă acum Pachetul complet cu Planificarea tematică anuală + Planificarea pentru opționale și bucură-te de un an școlar bine organizat, plin de activități atractive pentru copii.

👉 Comandă pachetul pentru grupa mare aici

👉 Comandă pachetul pentru grupa mijlocie aici

👉 Comandă pachetul pentru grupa mică aici

Produsele curriculare fundamentale: plan de învățământ, programă școlară, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiectul tematic, proiectul didactic. Subiect titularizare pedagogie educatoare

 

Planul de învățământ

Planul de învăţământ este un document oficial, obligatoriu in care sunt prevazute, pentru fiecare an scolar, disciplinele de invatamant si numarul de ore aferent fiecarei discipline.

Acest document are caracter reglator-strategic şi reflectă filosofia şi politica educaţională a sistemului de învăţământ naţional. Importanţa planului de învăţământ este demonstrată prin efectele sale asupra tuturor celorlalte componente ale sistemului şi procesului de învăţământ.

Documentul se prezintă sub formă schematică, cuprinzând toate activităţile de învățare pentru fiecare grupă şi nivel de vârstă, numărul de ore aferente săptămânal fiecărei categorii/ fiecărui tip de activități.

Planul de învăţământ, ca şi domeniile experienţiale, permite parcurgerea interdisciplinară, integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice cu preşcolarii.

 

Intervalul de vârstă	Categorii de activităţi de învăţare	Nr.de activităţi /săptămână		Nr.ore/tură, din norma cadrului didactic, dedicate categoriilor de activităţi din planul de învăţământ
		ON*	OP/OS*
37 – 60 luni (3,1 – 5 ani)	Activităţi pe domenii experienţiale	7	+ 7	2h x 5 zile = 10h
	Jocuri si activităţi didactice alese	10	+ 5	1,5h x 5 zile = 7,5h
	Activităţi de dezvoltare personală	5	+ 10	1,5h x 5 zile = 7,5h
	TOTAL	22	+ 22	25 h
61 – 72 luni (5,1 - 6ani)	Activităţi pe domenii experienţiale	10	+ 10	3h x 5 zile = 15h
	Jocuri si activităţi didactice alese	10	+ 5	1h x 5 zile = 5h
	Activităţi de dezvoltare personală	6	+ 11	1h x 5 zile = 5h
	TOTAL	26	+ 26	25 h

Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia.

Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3 - 5 ani şi 5 - 6/7 ani). Totodată, pentru nivelul 3 -5 ani, unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline se recomandă alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală sau a acestora cu activităţile practice.

Noul plan de învăţământ are o structură pe patru niveluri de vârstă și vizează activități de învățare ce se desfășoară cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei zile/săptămâni.

De asemenea, acesta prezintă o construcţie diferită, în funcţie de vârstă şi o delimitare pe tipuri de activităţi de învăţare: Activităţi pe domenii experienţiale, jocuri şi activităţi didactice alese şi activităţi de dezvoltare personală. 

 

PROGRAM ZILNIC

Pentru grupe cu program normal

Repere orare	Jocuri şi activităţi didactice alese	Activităţi pe domenii experienţiale	Activităţi de dezvoltare personală
8,00 – 9,00	Jocuri şi activităţi didactice alese	-	Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
9,00 – 11,30		Activităţi pe domenii experienţiale	Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 minute) Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire) Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
11,30 – 13,00	Jocuri şi activităţi didactice alese	-	Activitate opţională (singura de acest tip la nivelul I şi ambele –în zile diferite - la nivel II) Rutină şi tranziţie: În aer liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
13,00	-	-	Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice)

Pentru grupe cu program prelungit

Repere orare	Jocuri şi activităţi didactice alese	Activităţi pe domenii experienţiale	Activităţi de dezvoltare personală
8,00 – 9,00	Jocuri şi activităţi didactice alese (joc liber)	-	Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
8,30 -9,00			Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00 – 11,00	Jocuri şi activităţi liber-alese (pe centre de interes)	Activități pe domenii de experienţiale/tematice	Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 minute) Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire) Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
11,00 – 13,00	Jocuri şi activităţi liber-alese (jocuri de mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber, vizite etc.)	-	Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea copiilor pentru activitățile liber-alese și, implicit, derularea jocurilor și a activităților recreative, în aer liber (deprinderi igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire, deprinderi motrice, deprinderi de comunicare și cooperare etc.) Opțional (în cazul în care se derulează, acesta se va desfășura numai pe o singură tură, dimineața sau după amiaza, sau altenativ/pe ture, o dată pe săptămână) Rutină: Masa de prânz (deprinderi specifice)
13,00 – 15,30	Activităţi de relaxare Jocuri şi activităţi liber-alese (facultativ, pentru copiii care nu dorm sau care se trezesc între timp) sau Activități recuperatorii, ameliorative, de dezvoltare a înclinaţiilor personale / predispozițiilor /	-	Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea copiilor pentru perioada de somn/relaxare (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire, deprinderi de lucru independent etc.)
15,30 – 16,00			Rutină: Gustarea (deprinderi specific)
16,00 – 17,30	Jocuri şi activităţi liber-alese (jocuri pe centre de interes, jocuri de mișcare, jocuri distractive, concursuri, spectacole de teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber, vizite etc.)	Activităţi recuperatorii şi ameliorative, pe domenii experienţiale Activități de dezvoltare a înclinaţiilor personale / predispozițiilor / aptitudinilor	Rutine şi tranziţii care să vizeze pregătirea copiilor pentru activitățile liber-alese și, implicit, derularea jocurilor de dezvoltare a aptitudinilor individuale (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire, deprinderi de comunicare și cooperare, deprinderi de lucru independent etc.) Opțional (în cazul în care se derulează, acesta se va desfășura numai pe o singură tură, dimineața sau după amiaza, sau altenativ/pe ture, o dată pe săptămână)
17,30 – 18,00	Jocuri şi activităţi liber-alese (joc liber)		Activitate individuală de explorare a unui subiect de care este interesat copilul Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)

 

Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt:

(i)                             la nivel antepreșcolar – Activități tematice, Rutine și tranziții, Jocuri și activități liber-alese

(ii)                           la nivel preșcolar - Activităţi pe domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi liber-alese şi Activităţi pentru dezvoltare personală.

Activitățile tematice –AT (nivel antepreșcolar) sunt:

Ø  Jocul (mijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, joc cu nisip și apă, jocul imitativ etc.),

Ø  Activități artistice și de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activități practice și gospodărești),

Ø  Activități de muzică și mișcare (mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, jocuri cu instrumente de percuție, cântecele, exerciții euritmice),

Ø  Activități de creație și de comunicare (mijloace de realizare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciții onomatopeice),

Ø  Activități de cunoaștere (mijloace de realizare: observări, lecturi după imagini, activități matematice cu jucării și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente)

Ø  Activități în aer liber (mijloace de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei).

 

ü Activități pe domenii experiențiale;

Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală.

Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu material individual, experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor.

Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt:

(iii)                         la nivel antepreșcolar – Activități tematice, Rutine și tranziții, Jocuri și activități liber-alese

(iv)                         la nivel preșcolar - Activităţi pe domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi liber-alese şi Activităţi pentru dezvoltare personală.

Activitățile tematice –AT (nivel antepreșcolar) sunt:

Ø  Jocul (mijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, joc cu nisip și apă, jocul imitativ etc.),

Ø  Activități artistice și de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activități practice și gospodărești),

Ø  Activități de muzică și mișcare (mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, jocuri cu instrumente de percuție, cântecele, exerciții euritmice),

Ø  Activități de creație și de comunicare (mijloace de realizare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciții onomatopeice),

Ø  Activități de cunoaștere (mijloace de realizare: observări, lecturi după imagini, activități matematice cu jucării și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri didactice, microexperimente)

Ø  Activități în aer liber (mijloace de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei).

La nivel preșcolar, activitățile de învățare sunt:

1.                 Activităţi pe domenii experienţiale – ADE

 

Ø  Activităţi didactice pe discipline de învăţământ

Domenii experienţiale	Activităţi de învăţare
Domeniul limbă şi comunicare – DLC	Activităţi de educarea limbajului
Domeniul ştiinţe – DŞ	Activităţi matematice
	Activităţi de cunoaşterea mediului
Domeniul om şi societate – DOS	Activităţi de educaţie pentru societate
	Activităţi practice
Domeniul psihomotric – DPM	Activităţi de educaţie fizică
Domeniul estetic şi creativ – DEC	Activităţi de educaţie muzicală
	Activităţi artistico – plastice

 

Tipuri de activităţi didactice de învăţare

(după sarcina didactică)

 

Tipul de activitate didactică	Atribute
Activitate didactică de predare – învăţare de noi cunoştinţe	Ø    secvenţele didactice în care educatoarea comunică noi cunoştinţe deţin ponderea cea mai mare în activitate comparativ cu celelalte secvenţe; Ø    copiii îşi însuşesc cunoştinţe noi; Ø     se formează şi se  dezvoltă capacităţi instrumental - operaţionale, comportamente noi;
Activitate didactică de formare a deprinderilor şi priceperilor intelectuale / practice	Ø    secvenţele didactice de activitate independentă a copiilor are ponderea cea mai mare comparativ cu celelalte secvenţe; Ø    educatoarea are rolul de a preciza temele, de a descrie şi explica etapele şi de a demonstra modelul de realizare a activităţii;
Activitate didactică de consolidare a cunoştinţelor şi deprinderilor	Ø    sarcina didactică dominantă este fixarea / consolidarea, aprofundarea şi aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite anterior, prin repetarea şi sistematizarea  lor pe baza activităţii independente a elevilor; Ø    scopul este atât lărgirea ariei de cunoştinţe cât şi aprofundarea şi fixarea cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor precum şi acoperirea lacunelor, corectarea confuziile şi neînţelegerile prin explicaţii suplimentare;
Activitate didactică de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor	Ø    sarcina didactică o reprezintă, pe lângă consolidarea cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor şi ordonarea, sistematizarea, completarea şi transferul conţinuturilor cuprinse în mai multe activităţi anterioare (sunt numite activităţi de sinteză sau activităţi finale); Ø    se realizează printr-o abordare interdisciplinară şi transdisciplinară care va favoriza coerenţa conţinuturilor;
Activitate didactică de evaluare a cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor	Ø    sarcina didactică oferă posibilitatea realizării unui feed-back constând în identificarea măsurii în care au fost realizate obiectivele propuse; Ø    oferă posibilitatea identificării modificărilor produse la nivelul cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor;

 

Categorii de activităţi didactice pe domenii experienţiale

 

Nr. crt.	Discipline de învăţământ	Categorii de activităţii didactice / Varianta de realizare
1	Activităţi de educarea limbajului	Ø  Povestirea; Ø  Lectura educatoarei; Ø  Jocul didactic; Ø  Jocul – exerciţiu; Ø  Convorbirea; Ø  Memorizarea; Ø  Lectura după imagini;
2.	Activităţi matematice	Ø  Activităţi pe bază de exerciţii; Ø  Jocul didactic; Ø  Jocul logico – matematic.
3.	Activităţi de cunoaşterea mediului	Ø  Observare; Ø  Lectura după imagini; Ø  Lectura educatoarei; Ø  Convorbire; Ø  Joc didactic.
4	Activităţi de educaţie pentru societate	Ø  Povestire; Ø  Lectura după imagini; Ø  Memorizare; Ø  Joc didactic; Ø  Joc de rol.
5.	Activităţi practice	Ø  Activităţi pe bază de exerciţii.
6	Activităţi de educaţie fizică	Ø  Activităţi pe bază de exerciţii; Ø  Joc de mişcare;
7	Activităţi de educaţie muzicală	Ø  Activităţi pe bază de exerciţii; Ø  Joc muzical; Ø  Joc cu cântec şi mişcare; Ø  Audiţii;
8	Activităţi artistico – plastice	Ø  Desen; Ø  Pictură; Ø  Modelaj.

 

2.                 Jocuri şi activităţi didactice alese - ALA

Ø   se desfăşoară pe zone (sectoare, centre, arii de stimulare);

·         Biblioteca; Colţul căsuţei / Joc de rol; Construcţii; Jocuri de manipulare; Ştiinţă; Arte; Informatică; Nisip şi apă etc.

Ø   au ca sarcină didactică atât socializarea progresivă a copilului cât şi cunoaşterea de către acesta a lumii fizice şi a mediului social şi cultural, a limbajului matematic, a comunicării orale şi scrise;

Ø   se desfăşoară în grupuri mici, în perechi sau chiar individual, fie în etapa I (dimineaţa, înainte de începerea activităţilor pe discipline sau a activităţilor integrate), fie în etapa a III – a (în intervalul de timp de după activităţile de învăţare pe domnii experienţiale), fie în etapa a IV- a (în cazul programului prelungit în etapa de după relaxare);

Ø   în unele cazuri ele pot să facă parte din activităţile integrate.

 

3.           Activităţi de dezvoltare personală – ADP

Ø            Rutinele – sunt activităţi care se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabilite, cu aproape aceleaşi conţinuturi (sosirea copilului în grădiniţă; întâlnirea de dimineaţă; micul dejun; igiena; masa de prânz; somnul, periada de relaxare de după – amiază; gustările; plecarea); întâlnirea de dimineaţă vizează: autocunoaşterea, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, managementul învăţării prin joc, dezvoltarea empatiei, luarea deciziilor, medierea conflictelor);

Ø            Tranziţiile – marchează trecerea de la o activitate de învăţare la alta prin activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţ desfăşurate pe muzică sau în ritmul unor recitări, a unor frământări de limbă, a unor jocuri cu text şi cântec cunoscute de copii;

Ø            Activităţi opţionale – sunt alese de părinţi din oferta educaţională prezentată de unitatea de învăţământ la începutul anului şcolar;

-                    pot fi desfăşurate de către educatoare sau de un profesor specialist în colaborare cu educatoarea;

-                    pentru grupa de vârstă 3 – 5 ani se poate desfăşura cel mult un opţional pe săptamână, iar pentru grupa de vârstă 5 – 7 ani cel mult două opţionale;

 

Exemple de rutine sunt:

• Rutinele de igienă: spălatul pe dinţi, pe mâini, duşul, pieptănatul părului, îmbrăcarea
• Rutinele de la plecarea din casă: terminarea activităţilor din casă, schimbarea în hainele de mers afară, pregătirea lucrurilor, plecarea de acasă.
• Rutinele de curăţenie: strângerea jucăriilor, strângerea lucrurilor personale, ordinea în cameră, strângerea hainelor.
• Rutinele de masă: pregătirea pentru masă, comportamentul din timpul mesei, strângerea mesei.
• Rutinele din afara casei: plecarea de la locurile de joacă, schimbarea activităţilor (mers din parc acasă, mers la magazin şi plecarea de acolo etc.)
• Rutinele de dinaintea somnului: pregătirea pentru somn, îmbrăcarea în pijamale, rutina de adormire

 Rolul rutinelor este doar în momentele din zi care presupun schimbări, agitaţie, imprevizibil şi neplăcere.Spre deosebire de adulţi, care pot gestiona aceste momente, copiii trăiesc într-o altfel de realitate. De aceea,  rutinele au rolul de a transforma activităţile imprevizibile, neplăcute şi greu de controlat în activităţi previzibile, ordonate şi plăcute. 

 

Ø    Tranziţiile – marchează trecerea de la o activitate de învăţare la alta prin activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţ desfăşurate pe muzică sau în ritmul unor recitări, a unor frământări de limbă, a unor jocuri cu text şi cântec cunoscute de copii;

Programul zilnic al grădiniţei cuprinde jocurile şi activităţile didactice alese (ALA), activităţi pe domenii experienţiale (ADE) şi activităţi de dezvoltare personala (ADP). După fiecare astfel de activitate, se realizează tranzițiile, pentru ca trecerea de la o activitate la alta să fie mai ușoară pentru copil.

Acestea pot lua forma unor cantecele, poezii, numărători, jocuri cu text şi cânt, ghicitori, povestioare etc. Astfel se acoperă momentele libere şi se realizează legătura cu urmatoarea activitate într-un mod plăcut copiilor.Tranziţiile trebuie să ocupe un loc obligatoriu în cadrul scenariului didactic şi au rolul de a stimula, relaxa şi deconecta preşcolarul pregătindu-l, totodata, pentru activitatea următoare.

Alegerea tranziţiilor, momentul folosirii lor , tipul lor, depinde de mai mulţi factori. Pentru a folosi într-un mod constructiv aceste tranziţii educatoarea trebuie să cunoască, în primul rând, dinamica grupului de preşcolari, să adapteze tranziţiile la nivelul de vârstă , la tema proiectului propus sau tema activităţii dar toate acestea depind şi de creativitatea educatoarei şi nu în ultimul rând de tactul pedagogic.

Când educatoarea proiectează scenariul unei activităţi didactice, tranziţiile vor fi mentionate clar în proiectul didactic, însă de multe ori, situaţiile neprevăzute determină educatoarea să improvizeze. În astfel de momente, tranziţiile vin în ajutorul cadrului didactic, şi chiar dacă activitatea următoare pare neinteresantă pentru preşcolari, folosirea unei tranziţii la momentul potrivit, reuşeşte să stimuleze curiozitatea acestora şi se realizează astfel legătura cu noua activitate şi totodata pregătirea grupei pentru aceasta.

Un alt rol pe care tranziţiile reuşesc să-l exercite este cel de a linişti grupul de preşcolari. Sunt momente pe parcursul desfăşurării programului din grădiniţă când copiii devin prea gălăgioşi şi îşi pierd atenţia. Captarea atenţiei şi trezirea curiozităţii copiilor în astfel de situaţii devine o adevărată provocare pentru cadrul didactic iar folosirea unor tranziţii sub formă de cântelele sau poezii liniştitoare, la momentul potrivit, vor  trezi din nou interesul pentru activitate.

De asemenea ,atunci când se trece la o rutină (ne spălăm pe mâini, mergem la baie, copiii ies în curtea grădiniţei, se pregătesc pentru plecarea acasă etc.), tranziţiile sunt cele mai potrivite pentru a pregăti desfăşurarea acestor rutine.

4.Activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, activităţi recreative, activităţi de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor

 

-                                                                                  sunt activităţi de învăţare care respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile acestora;

-                                                                                  ele sunt corelate cu tema săptamânii / tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

 

Conform curriculumului pentru educația timpurie, durata activităţilor poate varia, în funcţie de particularităţile copiilor şi, implicit, de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de conţinutul activităţilor, precum şi în funcţie de maniera de desfăşurare.

Conform prevederilor în vigoare, activitățile de învățare pe domenii experiențiale alternează cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi alocate jocului liber, jocurilor de mișcare, exercițiilor fizice, unei tranziții, unei rutine).

Numărul de ore pentru activităţi zilnice, precum și numărul de activități dintr-o săptămână desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit/săptămânal – 10 ore) și în funcţie de intervalul de vârstă al copiilor.

      Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.

Ø    Activităţi opţionale – sunt alese de părinţi din oferta educaţională prezentată de unitatea de învăţământ la începutul anului şcolar;

-                   pot fi desfăşurate de către educatoare sau de un profesor specialist în colaborare cu educatoarea;

-                   pentru grupa de vârstă 3 – 5 ani se poate desfăşura cel mult un opţional pe săptamână, iar pentru grupa de vârstă 5 – 7 ani cel mult două opţionale;

Activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, activităţi recreative, activităţi de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor

-                     sunt activităţi de învăţare care respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile acestora;

-                     ele sunt corelate cu tema săptamânii / tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.

 Activitățile de proiectare efectivă a conținuturilor la nivel preșcolar presupun elaboarea următoarelor documente curriculare: planificarea anuală, planificarea calendaristică semestrială a proiectelor tematice, planificarea săptămânală, proiectarea zilnică și, implicit, proiectarea activității integrate și/sau independente.

Acținea de proiectare a activității didactice se concretizează în schema orară, proiectul annual, proiectul săptămânal și proiectul fiecărei activități didactice.

Schema orară a unei grupe cuprinde categoriile și numărul de activități didactice din trunchiul comun (numărul minim de activități didactice prevăzute pentru o categorie de activitate) al planului de învățământ, activitățile didactice opționale, precum și referiri la categoria de activitate care abordează extinderi/aprofundări ale trunchiului comun.

În realizarea schemei orare se pornește de la numărul de activități comune, la care se adaugă numărul de activități alese și activitățile opționale și/sau extinderi, fără a depăși numărul maxim de activități pe săptămână. În cazul schemelor orare din grădinițele cu PP și săptămânal, la acest număr de activități se adaugă și activitățile de după-amiază.

Proiectarea activității anuale presupune elaborarea unei viziuni de ansamblu asupra fiecărui tip de activitate, selectarea conținuturilor și corelarea  lor cu obiectivele cadru și de referință ( dimensiuni și comportamente vizate), precizarea numărului și tipurilor de activități conform planului de învățământ pentru fiecare grupă de copii.

 Planificarea calendaristică anuală

Proiectarea activității anuale se va organiza în jurul celor 6 mari teme.

Structură didactică deschisă şi flexibilă, caracterizată prin: 

         unitate tematică; 

         desfăşurare sistematică şi continuă pe o perioadă de timp; 

         formarea unui comportament specific, prin integrarea unor obiective de referință/competențe specifice;

         finalizată prin evaluare.

Se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a conţinuturilor ce  vor fi asociate acestora.

Din perspectivă curriculară, planificarea calendaristică nu este un document, ci un instrument de interpretare personală a programei. Este parte integrantă din proiecatere, ca activitate de roganizare a conținuturilor.

Unitatea de învățare este elementul generator al planificării calendaristice.

Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape:

-          citirea atentă a programei;

-          stabilirea succesiunii de parcurgere a conținuturilor;

-          corelarea fiecărui conținut în parte cu obiectivele de referință vizate;

-          verificarea concordanței dintre transferul educațional propus de educator și oferta de resurse didactice de care dispune(ghiduri, metodici, îndrumătoare)

-          alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conținut, în concordanță cu obiectivele de referință vizate.

 

Proiectul tematic

 

Predarea tematică se concretizează printr-o planificare pe termen lung sau scurt care reflectă relaţiile dintre tema propusă, domeniile de cunoaştere şi centrele de cunoaştere. Această planificare trebuie să fie flexibilă, deschisă, adaptării la evenimentele speciale şi presupune capacitatea educatoarei de adaptare la schimbările care pot interveni, determinate de interesele copiilor.

Curriculumul  pentru învățământul preșcolar prevede organizarea  activității de învățar a preșcolarilor în jurul celor 6 teme  anuale. Pornind de la acestea, annual, pe grupe de vârstă, se stabilesc diferite proiecte, care se vor derula pe parcursul anului școlar. Metoda proiectelor reprezintă o modalitate de învățare eficientă, bazată pe descoperire, pe stilumarea capacităților copiilor de a cerceta, investiga, explora, astefel încât să culeagă toate informațiile necesare și importante privind tema respective.

Proiectele pot avea o durată minima de o zi și una maximă de  săptămâni, variațiile temporale fiind impuse de complexitatea temelor abordate, de volumul informațiilor transmise, de interesul manifestat de către copii. Cele mai multe proiecte au o întindere de 2 – 3 săptămâni, dar pot exista săptămâni în care copiii să nu fie implicați în niciun proiect, fiind stabilite, în schimb, săptămâni independente, cu teme săptămânale de interes pentru aceștia. Pot exista, de asemenea, și proiecte transsemestriale.

Derularea unui proiect presupune respectarea următoarelor etape:

-          etapa I – debutul proiectului, care implică alegerea subietului, argumentarea necesității proiectului, realizarea unei evaluări inițiale, pe baza căruia se întocmește un inventor de problem, stabilirea finalităților urmărite, realizarea hărții proiectului cu principalele conținuturi abordate, organizarea centrului thematic și procurarea materialelor didactice utilizate, planificarea activităților ce se vor derula, discuții cu persoanele implicate (părinți, specialiști);

-          etapa II – este etapa destinată documentării și investigării. Este etapa în care se derulează acțiunile proiectului, în care copiii sunt implicați în diferite activități, convorm obiectivelor stabilite;

-          etapa II – destinată sintezei, concluziilor, valorificării rezultatelor acțiunii intreprinse. Aceasta trebuie, în mod obligatoriu, să se obiectiveze într-un produs, care poate lua forma unei expoziții, a unui obiect de décor pentru grădiniță, a unui poster, afiș. Achizițiile dobândite în urma derulării proiectului se materializează în portofoliul proiectului, care cuprinde: material cu conținut informativ, harta proiectului, lucrările copiilor, imagini suggestive, albume.

Proiectarea săptămânală

Reprezintî o detaliere a modalităților de parcurgere a temelor precizate în planificarea anuală pentru fiecare dintre zilele unei săptămâni. Sunt precizate atât conținuturile, cât și modalitățile de transmitere, valorificarea lor, respectiv resursele procedurale (metode, mijloace, forme de organizare). De asemenea, trebuie menționate tipurile de activități propuse, în conformitate cu normele metodologice si cu documentele curriculare în vigoare.

În realizarea proiectării săptămânale, se va ține cont de următoarele criterii:

-          respectarea programului zilnic și a reperelor orare impuse;

-          obligativitatea includerii în programul zilnic a unei activități de mișcare și a unui moment de lectură;

-          îmbinarea echilibrată a categoriilor de activități (de predare-învățare, sistematizare, recapitulare) și a variantelor acestora;

-          utilizarea tuturor formelor de organizare a activității și alternarea rațională a acestora;

-          alternarea activităților didactice cu cele de recreere, distractive;

-          corelarea activităților din prima parte a zilei cu cele de după-amiază.

Educatoarea are posibilitatea de a alege varianta cea mai potrivită a activităților.

 

Proiect de activitate didactică

Proiectarea lecţiei reprezintă o verigă importantă în ansamblul proiectării întregului demers didactic. Lecţia reprezintă forma fundamentală de organizare a procesului de instruire, fiind de fapt o înlănţuire de evenimente, momente, menite să realizeze succesiunea clară şi precisă aactului educaţional.

 Proiectarea unei lecţii este operaţia de identificare a secvenţelor instrucţionale ce se derulează în cadrul unui timp determinat, de obicei, o oră şcolară.

Proiectarea lecției este o activitate obligatorie pentru profesorii debutanți ce cuprinde: 

ð    încadrarea leției,

ð    activității didactice în sistemul de lecții/activități; 

ð    stabilirea obiectivelor operaționale (concrete); 

ð    selectarea, prelucrarea şi adecvarea conținutului; 

ð    elaborarea strategiei didactice; 

ð    stabilirea metodologiei de evaluare/ autoevaluare.

Proiectarea lecției tradiționale este formată din două părți: cea introductivă și cea detaliată.

Proiectarea unei lecţii implică următoarele demersuri de bază:

-formularea obiectivelor;

-selectarea şi analiza conţinuturilor

 -identificarea resurselor (umane, materiale, temporale, didactice);

-stabilirea strategiilor didactice - presupune precizarea metodelor, mijloacelor de învăţământ şi formelor de organizare a activităţii elevilor;

-elaborarea instrumentelor de evaluare.

Indiferent de capacitatea care se învaţă, într -o activitate de învăţare se organizează o seriede evenimente care acţionează asupra elevilor ajutându-i să atingă obiectivul propus. Aceste evenimente, numite evenimente ale instruirii se parcurg în următoarea ordine:

-                                                          momentul organizatoric

-                                                          captarea atenției

-                                                          anuntarea temei

-                                                          realizarea continutului

-                                                          obtinerea performantei

-                                                          incheierea activittății.

O schema a proiectării unei activități va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente:

EVENIMENTUL DIDACTIC

Conţinut știintific instructiv - educativ

Metode si procedee didactice

EVALUAREA

Proiectarea unei lecţii se finalizează cu elaborarea proiectului de lecţie.

În literatura de specialit ate sunt prezentate diferite modele de proiecte de lecţii, toatevizând aceleaşi aspecte de bază.

Cadrul didactic va opta pentru acel model pe care-l consideră mai util şi eficient.

Când proiectăm o activitate didactică (integrată), vom realiza un singur proiect şi vom preciza :

Unitatea de invăţământ,

Grupa,

Educatoarea,

Tema activităţii (integrate);

Scopul activităţii:

Obiective operaţionale

Strategii didactice;(metode, tehnici, material didactic)

Forme şi tehnici de evaluare:

Categoriile de activităţi de învăţare abordate: ( Activităţi pe domenii experienţiale, Jocuri şi activităţi didactice alese, Activităţi de dezvoltare personală);

Bibliografie:

Scenariul didactic: - se va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii ce se va desfăşura : întâlnirea de dimineaţă, activitatile pe grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile şi evaluarea zilei, într-o înlănţuire logică.