Planul de învățământ
Planul de învăţământ este un document
oficial, obligatoriu in care sunt prevazute, pentru fiecare an scolar,
disciplinele de invatamant si numarul de ore aferent fiecarei discipline.
Acest document are caracter
reglator-strategic şi reflectă filosofia şi politica educaţională a
sistemului de învăţământ naţional. Importanţa planului de învăţământ este
demonstrată prin efectele sale asupra tuturor celorlalte componente ale
sistemului şi procesului de învăţământ.
Documentul se
prezintă sub formă schematică, cuprinzând toate activităţile de învățare pentru
fiecare grupă şi nivel de vârstă, numărul de ore aferente săptămânal fiecărei
categorii/ fiecărui tip de activități.
Planul de
învăţământ, ca şi domeniile experienţiale, permite parcurgerea
interdisciplinară, integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate
cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice cu preşcolarii.
|
Intervalul de vârstă
|
Categorii de activităţi de
învăţare
|
Nr.de activităţi
/săptămână
|
Nr.ore/tură, din norma cadrului
didactic, dedicate categoriilor de activităţi din planul de învăţământ
|
|
ON*
|
OP/OS*
|
|
37 – 60 luni
(3,1 – 5 ani)
|
Activităţi pe domenii
experienţiale
|
7
|
+ 7
|
2h x 5 zile = 10h
|
|
Jocuri si activităţi didactice
alese
|
10
|
+ 5
|
1,5h x 5 zile = 7,5h
|
|
Activităţi de dezvoltare
personală
|
5
|
+ 10
|
1,5h x 5 zile = 7,5h
|
|
TOTAL
|
22
|
+ 22
|
25 h
|
|
61 – 72 luni
(5,1 - 6ani)
|
Activităţi pe domenii
experienţiale
|
10
|
+ 10
|
3h x 5 zile = 15h
|
|
Jocuri si activităţi didactice
alese
|
10
|
+ 5
|
1h x 5 zile = 5h
|
|
Activităţi de dezvoltare
personală
|
6
|
+ 11
|
1h x 5 zile = 5h
|
|
TOTAL
|
26
|
+ 26
|
25 h
|
Pentru grupele de vârstă cuprinse în
intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor
viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere,
luarea deciziilor în comun etc.) şi obţinerea treptată a unei autonomii
personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani,
accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială
a acestuia.
Numărul de activităţi zilnice
desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi
(program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore), iar numărul de
activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al
copiilor (respectiv: 3 - 5 ani şi 5 - 6/7 ani). Totodată, pentru nivelul 3 -5
ani, unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline se recomandă
alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală sau a
acestora cu activităţile practice.
Noul plan de
învăţământ are o structură pe patru niveluri de vârstă și vizează
activități de învățare ce se desfășoară cu întreaga grupă de copii sau pe
grupuri mici, în decursul unei zile/săptămâni.
De asemenea,
acesta prezintă o construcţie diferită, în funcţie de vârstă şi o delimitare pe
tipuri de activităţi de învăţare: Activităţi pe domenii experienţiale, jocuri
şi activităţi didactice alese şi activităţi de dezvoltare personală.
PROGRAM ZILNIC
Pentru
grupe cu program normal
|
Repere orare
|
Jocuri şi activităţi didactice alese
|
Activităţi pe domenii experienţiale
|
Activităţi de dezvoltare personală
|
|
8,00 – 9,00
|
Jocuri şi activităţi didactice alese
|
-
|
Rutină: Primirea
copiilor (deprinderi specifice)
|
|
9,00 – 11,30
|
|
Activităţi pe domenii experienţiale
|
Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15
minute)
Rutină şi
tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi (deprinderi de igienă individuală
şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină: Gustarea (deprinderi
specifice)
|
|
11,30 – 13,00
|
Jocuri şi activităţi didactice alese
|
-
|
Activitate opţională (singura de acest tip la nivelul I şi ambele –în zile diferite - la
nivel II)
Rutină şi tranziţie: În aer
liber! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă, deprinderi de
ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
|
|
13,00
|
-
|
-
|
Rutină: Plecarea
acasă (deprinderi specifice)
|
Pentru
grupe cu program prelungit
|
Repere orare
|
Jocuri şi activităţi didactice alese
|
Activităţi pe domenii experienţiale
|
Activităţi de dezvoltare personală
|
|
8,00 – 9,00
|
Jocuri şi activităţi didactice alese (joc liber)
|
-
|
Rutină: Primirea
copiilor (deprinderi specifice)
|
|
8,30 -9,00
|
|
|
Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
|
|
9,00 – 11,00
|
Jocuri şi activităţi liber-alese (pe centre de interes)
|
Activități pe domenii de experienţiale/tematice
|
Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15
minute)
Rutină şi
tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi (deprinderi de igienă individuală
şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină: Gustarea (deprinderi
specifice)
|
|
11,00 – 13,00
|
Jocuri şi activităţi liber-alese
(jocuri de mișcare,
jocuri distractive, concursuri, spectacole de teatru, audiții
literare/muzicale, activități în aer liber, vizite etc.)
|
-
|
Rutine şi tranziţii care să vizeze
pregătirea copiilor pentru activitățile liber-alese și, implicit, derularea
jocurilor și a activităților recreative, în aer liber (deprinderi igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire, deprinderi motrice, deprinderi de comunicare și cooperare etc.)
Opțional (în cazul în care se derulează,
acesta se va desfășura numai pe o singură tură, dimineața sau după amiaza,
sau altenativ/pe ture, o dată pe săptămână)
Rutină: Masa de prânz
(deprinderi specifice)
|
|
13,00 – 15,30
|
Activităţi de relaxare
Jocuri şi activităţi
liber-alese (facultativ, pentru copiii care nu dorm sau care se trezesc între
timp) sau Activități recuperatorii, ameliorative, de dezvoltare a
înclinaţiilor personale / predispozițiilor /
|
-
|
Rutine şi tranziţii care să vizeze
pregătirea copiilor pentru perioada de somn/relaxare (deprinderi de igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire, deprinderi de lucru independent etc.)
|
|
15,30 – 16,00
|
|
|
Rutină: Gustarea (deprinderi specific)
|
|
16,00 – 17,30
|
Jocuri şi activităţi liber-alese (jocuri
pe centre de interes, jocuri de mișcare, jocuri distractive, concursuri,
spectacole de teatru, audiții literare/muzicale, activități în aer liber,
vizite etc.)
|
Activităţi recuperatorii şi ameliorative, pe domenii experienţiale
Activități de dezvoltare a înclinaţiilor personale / predispozițiilor /
aptitudinilor
|
Rutine şi tranziţii care să vizeze
pregătirea copiilor pentru activitățile liber-alese și, implicit, derularea
jocurilor de dezvoltare a aptitudinilor individuale (deprinderi de igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire, deprinderi de comunicare și cooperare, deprinderi de lucru
independent etc.) Opțional (în cazul în care se derulează, acesta se va
desfășura numai pe o singură tură, dimineața sau după amiaza, sau
altenativ/pe ture, o dată pe săptămână)
|
|
17,30 – 18,00
|
Jocuri şi activităţi liber-alese (joc
liber)
|
|
Activitate individuală de explorare a
unui subiect de care este interesat copilul
Rutină: Plecarea copiilor acasă
(deprinderi specifice)
|
Categoriile/Tipurile de
activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt:
(i)
la nivel antepreșcolar – Activități
tematice, Rutine și tranziții, Jocuri și activități liber-alese
(ii)
la nivel preșcolar - Activităţi pe
domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline),
Jocuri şi activităţi liber-alese şi Activităţi pentru dezvoltare personală.
Activitățile tematice
–AT (nivel
antepreșcolar) sunt:
Ø
Jocul (mijloace de realizare: jocul
cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, joc
cu nisip și apă, jocul imitativ etc.),
Ø
Activități artistice și de
îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activități practice
și gospodărești),
Ø
Activități de muzică și mișcare
(mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt,
jocuri cu instrumente de percuție, cântecele, exerciții euritmice),
Ø
Activități de creație și de
comunicare (mijloace de realizare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea,
citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciții
onomatopeice),
Ø
Activități de cunoaștere (mijloace
de realizare: observări, lecturi după imagini, activități matematice cu jucării
și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri didactice,
microexperimente)
Ø
Activități în aer liber (mijloace
de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive,
utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei).
ü Activități pe domenii
experiențiale;
Activităţile de
învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau
individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a
activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală.
Dintre
mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere,
jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu material individual, experimentele,
construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile
create de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii,
în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor.
Categoriile/Tipurile de
activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt:
(iii)
la nivel antepreșcolar – Activități
tematice, Rutine și tranziții, Jocuri și activități liber-alese
(iv)
la nivel preșcolar - Activităţi pe
domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline),
Jocuri şi activităţi liber-alese şi Activităţi pentru dezvoltare personală.
Activitățile tematice
–AT (nivel
antepreșcolar) sunt:
Ø
Jocul (mijloace de realizare: jocul
cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, joc de construcție, joc didactic, joc
cu nisip și apă, jocul imitativ etc.),
Ø
Activități artistice și de
îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activități practice
și gospodărești),
Ø
Activități de muzică și mișcare
(mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt,
jocuri cu instrumente de percuție, cântecele, exerciții euritmice),
Ø
Activități de creație și de
comunicare (mijloace de realizare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea,
citire de imagini, jocuri de cuvinte, jocuri verbal-imitative, exerciții
onomatopeice),
Ø
Activități de cunoaștere (mijloace
de realizare: observări, lecturi după imagini, activități matematice cu jucării
și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri didactice,
microexperimente)
Ø
Activități în aer liber (mijloace
de realizare: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive,
utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei).
La
nivel preșcolar, activitățile de învățare sunt:
1.
Activităţi
pe domenii experienţiale – ADE
Ø
Activităţi didactice
pe discipline de învăţământ
|
Domenii experienţiale
|
Activităţi de învăţare
|
|
Domeniul limbă şi comunicare –
DLC
|
Activităţi de educarea limbajului
|
|
Domeniul ştiinţe – DŞ
|
Activităţi matematice
|
|
Activităţi de cunoaşterea
mediului
|
|
Domeniul om şi societate – DOS
|
Activităţi de educaţie pentru societate
|
|
Activităţi practice
|
|
Domeniul psihomotric – DPM
|
Activităţi de educaţie fizică
|
|
Domeniul estetic şi creativ –
DEC
|
Activităţi de educaţie muzicală
|
|
Activităţi artistico – plastice
|
Tipuri
de activităţi didactice de învăţare
(după
sarcina didactică)
|
Tipul de activitate didactică
|
Atribute
|
|
Activitate didactică de
predare – învăţare de noi cunoştinţe
|
Ø
secvenţele
didactice în care educatoarea comunică noi cunoştinţe deţin ponderea cea mai
mare în activitate comparativ cu celelalte secvenţe;
Ø
copiii
îşi însuşesc cunoştinţe noi;
Ø
se formează şi se dezvoltă capacităţi instrumental -
operaţionale, comportamente noi;
|
|
Activitate didactică de formare a
deprinderilor şi priceperilor intelectuale / practice
|
Ø
secvenţele
didactice de activitate independentă a copiilor are ponderea cea mai mare
comparativ cu celelalte secvenţe;
Ø
educatoarea
are rolul de a preciza temele, de a descrie şi explica etapele şi de a
demonstra modelul de realizare a activităţii;
|
|
Activitate didactică de consolidare a
cunoştinţelor şi deprinderilor
|
Ø
sarcina
didactică dominantă este fixarea / consolidarea, aprofundarea şi aplicarea
cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite anterior, prin repetarea şi
sistematizarea lor pe baza activităţii
independente a elevilor;
Ø
scopul este
atât lărgirea ariei de cunoştinţe cât şi aprofundarea şi fixarea
cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor precum şi acoperirea lacunelor,
corectarea confuziile şi neînţelegerile prin explicaţii suplimentare;
|
|
Activitate didactică de recapitulare
şi sistematizare a cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor
|
Ø
sarcina
didactică o reprezintă, pe lângă consolidarea cunoştinţelor, deprinderilor şi
priceperilor şi ordonarea, sistematizarea, completarea şi transferul
conţinuturilor cuprinse în mai multe activităţi anterioare (sunt numite
activităţi de sinteză sau activităţi finale);
Ø
se realizează
printr-o abordare interdisciplinară şi transdisciplinară care va favoriza
coerenţa conţinuturilor;
|
|
Activitate didactică de evaluare a
cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor
|
Ø
sarcina
didactică oferă posibilitatea realizării unui feed-back constând în
identificarea măsurii în care au fost realizate obiectivele propuse;
Ø
oferă
posibilitatea identificării modificărilor produse la nivelul cunoştinţelor,
priceperilor şi deprinderilor;
|
Categorii
de activităţi didactice pe domenii experienţiale
|
Nr. crt.
|
Discipline de
învăţământ
|
Categorii de
activităţii didactice / Varianta de realizare
|
|
1
|
Activităţi de
educarea limbajului
|
Ø
Povestirea;
Ø
Lectura educatoarei;
Ø
Jocul didactic;
Ø
Jocul – exerciţiu;
Ø
Convorbirea;
Ø
Memorizarea;
Ø
Lectura după imagini;
|
|
2.
|
Activităţi
matematice
|
Ø
Activităţi pe bază de exerciţii;
Ø
Jocul didactic;
Ø
Jocul logico – matematic.
|
|
3.
|
Activităţi de
cunoaşterea mediului
|
Ø
Observare;
Ø
Lectura după imagini;
Ø
Lectura educatoarei;
Ø
Convorbire;
Ø
Joc didactic.
|
|
4
|
Activităţi de
educaţie pentru societate
|
Ø
Povestire;
Ø
Lectura după imagini;
Ø
Memorizare;
Ø
Joc didactic;
Ø
Joc de rol.
|
|
5.
|
Activităţi
practice
|
Ø
Activităţi pe bază de exerciţii.
|
|
6
|
Activităţi de
educaţie fizică
|
Ø
Activităţi pe bază de exerciţii;
Ø
Joc de mişcare;
|
|
7
|
Activităţi de
educaţie muzicală
|
Ø
Activităţi pe bază de exerciţii;
Ø
Joc muzical;
Ø
Joc cu cântec şi mişcare;
Ø
Audiţii;
|
|
8
|
Activităţi
artistico – plastice
|
Ø
Desen;
Ø
Pictură;
Ø
Modelaj.
|
2.
Jocuri
şi activităţi didactice alese - ALA
Ø
se desfăşoară pe zone (sectoare, centre, arii de
stimulare);
·
Biblioteca; Colţul căsuţei / Joc
de rol; Construcţii; Jocuri de manipulare; Ştiinţă; Arte; Informatică; Nisip şi
apă etc.
Ø
au ca sarcină didactică atât socializarea progresivă a
copilului cât şi cunoaşterea de către acesta a lumii fizice şi a mediului
social şi cultural, a limbajului matematic, a comunicării orale şi scrise;
Ø
se desfăşoară în grupuri mici, în perechi sau chiar
individual, fie în etapa I (dimineaţa, înainte de începerea activităţilor pe
discipline sau a activităţilor integrate), fie în etapa a III – a (în
intervalul de timp de după activităţile de învăţare pe domnii experienţiale),
fie în etapa a IV- a (în cazul programului prelungit în etapa de după
relaxare);
Ø
în unele cazuri ele
pot să facă parte din activităţile integrate.
3.
Activităţi
de dezvoltare personală – ADP
Ø
Rutinele –
sunt activităţi care se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabilite, cu
aproape aceleaşi conţinuturi (sosirea copilului în grădiniţă; întâlnirea de
dimineaţă; micul dejun; igiena; masa de prânz; somnul, periada de relaxare de
după – amiază; gustările; plecarea); întâlnirea de dimineaţă vizează:
autocunoaşterea, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, managementul învăţării
prin joc, dezvoltarea empatiei, luarea deciziilor, medierea conflictelor);
Ø
Tranziţiile –
marchează trecerea de la o activitate de învăţare la alta prin activităţi
desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţ desfăşurate pe muzică sau în
ritmul unor recitări, a unor frământări de limbă, a unor jocuri cu text şi
cântec cunoscute de copii;
Ø
Activităţi
opţionale – sunt alese de părinţi din oferta educaţională
prezentată de unitatea de învăţământ la începutul anului şcolar;
-
pot fi desfăşurate de către educatoare sau de un
profesor specialist în colaborare cu educatoarea;
-
pentru grupa de vârstă 3 – 5 ani se poate desfăşura
cel mult un opţional pe săptamână, iar pentru grupa de vârstă 5 – 7 ani cel
mult două opţionale;
Exemple de rutine sunt:
- Rutinele
de igienă: spălatul pe dinţi, pe mâini, duşul, pieptănatul părului,
îmbrăcarea
- Rutinele
de la plecarea din casă: terminarea activităţilor din casă, schimbarea în
hainele de mers afară, pregătirea lucrurilor, plecarea de acasă.
- Rutinele
de curăţenie: strângerea jucăriilor, strângerea lucrurilor personale,
ordinea în cameră, strângerea hainelor.
- Rutinele
de masă: pregătirea pentru masă, comportamentul din timpul mesei,
strângerea mesei.
- Rutinele
din afara casei: plecarea de la locurile de joacă, schimbarea
activităţilor (mers din parc acasă, mers la magazin şi plecarea de acolo
etc.)
- Rutinele
de dinaintea somnului: pregătirea pentru somn, îmbrăcarea în pijamale,
rutina de adormire
Rolul rutinelor este doar
în momentele din zi care presupun schimbări, agitaţie, imprevizibil şi
neplăcere.Spre deosebire de adulţi, care pot
gestiona aceste momente, copiii trăiesc într-o altfel de realitate. De aceea, rutinele
au rolul de a transforma activităţile imprevizibile, neplăcute şi greu de
controlat în activităţi previzibile, ordonate şi plăcute.
Ø
Tranziţiile
– marchează trecerea de la o activitate de învăţare la alta prin activităţi
desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţ desfăşurate pe muzică sau în
ritmul unor recitări, a unor frământări de limbă, a unor jocuri cu text şi
cântec cunoscute de copii;
Programul zilnic al grădiniţei cuprinde jocurile şi activităţile didactice
alese (ALA), activităţi pe domenii experienţiale (ADE) şi activităţi de
dezvoltare personala (ADP). După fiecare astfel de activitate, se realizează
tranzițiile, pentru ca trecerea de la o activitate la alta să fie mai ușoară
pentru copil.
Acestea pot lua forma unor cantecele, poezii, numărători, jocuri cu text şi
cânt, ghicitori, povestioare etc. Astfel se acoperă momentele libere şi se
realizează legătura cu urmatoarea activitate într-un mod plăcut copiilor.Tranziţiile
trebuie să ocupe un loc obligatoriu în cadrul scenariului didactic şi au rolul
de a stimula, relaxa şi deconecta preşcolarul pregătindu-l, totodata, pentru
activitatea următoare.
Alegerea tranziţiilor, momentul folosirii lor , tipul lor, depinde de mai
mulţi factori. Pentru a folosi într-un mod constructiv aceste tranziţii
educatoarea trebuie să cunoască, în primul rând, dinamica grupului de
preşcolari, să adapteze tranziţiile la nivelul de vârstă , la tema proiectului
propus sau tema activităţii dar toate acestea depind şi de creativitatea
educatoarei şi nu în ultimul rând de tactul pedagogic.
Când educatoarea proiectează scenariul unei activităţi didactice,
tranziţiile vor fi mentionate clar în proiectul didactic, însă de multe ori, situaţiile
neprevăzute determină educatoarea să improvizeze. În astfel de momente,
tranziţiile vin în ajutorul cadrului didactic, şi chiar dacă activitatea
următoare pare neinteresantă pentru preşcolari, folosirea unei tranziţii la
momentul potrivit, reuşeşte să stimuleze curiozitatea acestora şi se realizează
astfel legătura cu noua activitate şi totodata pregătirea grupei pentru
aceasta.
Un alt rol pe care tranziţiile reuşesc să-l exercite este cel de a linişti
grupul de preşcolari. Sunt momente pe parcursul desfăşurării programului din
grădiniţă când copiii devin prea gălăgioşi şi îşi pierd atenţia. Captarea
atenţiei şi trezirea curiozităţii copiilor în astfel de situaţii devine o
adevărată provocare pentru cadrul didactic iar folosirea unor tranziţii sub
formă de cântelele sau poezii liniştitoare, la momentul potrivit, vor
trezi din nou interesul pentru activitate.
De asemenea ,atunci când se trece la o rutină (ne spălăm pe mâini, mergem
la baie, copiii ies în curtea grădiniţei, se pregătesc pentru plecarea acasă
etc.), tranziţiile sunt cele mai potrivite pentru a pregăti desfăşurarea
acestor rutine.
4.Activităţi recuperatorii pe
domenii de învăţare, activităţi recreative, activităţi de cultivare şi
dezvoltare a înclinaţiilor
-
sunt activităţi de învăţare care respectă ritmul
propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile acestora;
-
ele sunt corelate cu tema săptamânii / tema
proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.
Conform
curriculumului pentru educația timpurie, durata activităţilor poate varia, în
funcţie de particularităţile copiilor şi, implicit, de interesul manifestat de
grupul de copii/copil pentru acestea, de conţinutul activităţilor, precum şi în
funcţie de maniera de desfăşurare.
Conform
prevederilor în vigoare, activitățile de învățare pe domenii experiențiale
alternează cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi alocate
jocului liber, jocurilor de mișcare, exercițiilor fizice, unei tranziții, unei
rutine).
Numărul de ore
pentru activităţi zilnice, precum și numărul de activități dintr-o săptămână
desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi
(program normal – 5 ore sau program prelungit/săptămânal – 10 ore) și în
funcţie de intervalul de vârstă al copiilor.
Activităţile extracurriculare
organizate de grădiniţa au conţinut cultural, artistic, spiritual, ştiinţific,
tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare
la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
Ø
Activităţi
opţionale – sunt alese de părinţi din oferta
educaţională prezentată de unitatea de învăţământ la începutul anului şcolar;
-
pot fi desfăşurate de
către educatoare sau de un profesor specialist în colaborare cu educatoarea;
-
pentru grupa de vârstă 3
– 5 ani se poate desfăşura cel mult un opţional pe săptamână, iar pentru grupa
de vârstă 5 – 7 ani cel mult două opţionale;
Activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare, activităţi
recreative, activităţi de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor
-
sunt activităţi de
învăţare care respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile
acestora;
-
ele sunt corelate cu tema
săptamânii / tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.
Activitățile de
proiectare efectivă a conținuturilor la nivel preșcolar presupun elaboarea următoarelor documente curriculare: planificarea
anuală, planificarea calendaristică semestrială a proiectelor tematice,
planificarea săptămânală, proiectarea zilnică și, implicit, proiectarea
activității integrate și/sau independente.
Acținea de proiectare a
activității didactice se concretizează în schema orară, proiectul annual, proiectul
săptămânal și proiectul fiecărei activități didactice.
Schema orară a unei grupe cuprinde categoriile
și numărul de activități didactice din trunchiul comun (numărul minim de
activități didactice prevăzute pentru o categorie de activitate) al planului de
învățământ, activitățile didactice opționale, precum și referiri la categoria
de activitate care abordează extinderi/aprofundări ale trunchiului comun.
În realizarea schemei orare se pornește de la numărul de activități
comune, la care se adaugă numărul de activități alese și activitățile opționale
și/sau extinderi, fără a depăși numărul maxim de activități pe săptămână. În
cazul schemelor orare din grădinițele cu PP și săptămânal, la acest număr de
activități se adaugă și activitățile de după-amiază.
Proiectarea activității anuale presupune elaborarea unei viziuni
de ansamblu asupra fiecărui tip de activitate, selectarea conținuturilor și
corelarea lor cu obiectivele cadru și de
referință ( dimensiuni și comportamente vizate), precizarea numărului și
tipurilor de activități conform planului de învățământ pentru fiecare grupă de
copii.
Planificarea
calendaristică anuală
Proiectarea activității anuale se va organiza în jurul celor 6 mari
teme.
Structură didactică deschisă şi flexibilă, caracterizată prin:
unitate
tematică;
desfăşurare
sistematică şi continuă pe o perioadă de timp;
formarea unui
comportament specific, prin integrarea unor obiective de referință/competențe
specifice;
finalizată prin
evaluare.
Se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6
teme anuale de studiu şi a conţinuturilor ce
vor fi asociate acestora.
Din perspectivă curriculară, planificarea calendaristică nu este un
document, ci un instrument de interpretare personală a programei. Este parte
integrantă din proiecatere, ca activitate de roganizare a conținuturilor.
Unitatea de învățare este elementul generator al planificării
calendaristice.
Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape:
- citirea atentă a
programei;
- stabilirea
succesiunii de parcurgere a conținuturilor;
- corelarea fiecărui
conținut în parte cu obiectivele de referință vizate;
- verificarea
concordanței dintre transferul educațional propus de educator și oferta de
resurse didactice de care dispune(ghiduri, metodici, îndrumătoare)
- alocarea timpului
considerat necesar pentru fiecare conținut, în concordanță cu obiectivele de
referință vizate.
Proiectul tematic
Predarea tematică se
concretizează printr-o planificare pe termen lung sau scurt care reflectă
relaţiile dintre tema propusă, domeniile de cunoaştere şi centrele de
cunoaştere. Această planificare trebuie să fie flexibilă, deschisă, adaptării
la evenimentele speciale şi presupune capacitatea educatoarei de adaptare la schimbările
care pot interveni, determinate de interesele copiilor.
Curriculumul pentru învățământul preșcolar prevede
organizarea activității de învățar a
preșcolarilor în jurul celor 6 teme
anuale. Pornind de la acestea, annual, pe grupe de vârstă, se stabilesc
diferite proiecte, care se vor derula pe parcursul anului școlar. Metoda
proiectelor reprezintă o modalitate de învățare eficientă, bazată pe
descoperire, pe stilumarea capacităților copiilor de a cerceta, investiga,
explora, astefel încât să culeagă toate informațiile necesare și importante
privind tema respective.
Proiectele pot avea o
durată minima de o zi și una maximă de
săptămâni, variațiile temporale fiind impuse de complexitatea temelor
abordate, de volumul informațiilor transmise, de interesul manifestat de către
copii. Cele mai multe proiecte au o întindere de 2 – 3 săptămâni, dar pot
exista săptămâni în care copiii să nu fie implicați în niciun proiect, fiind
stabilite, în schimb, săptămâni independente, cu teme săptămânale de interes
pentru aceștia. Pot exista, de asemenea, și proiecte transsemestriale.
Derularea unui proiect
presupune respectarea următoarelor etape:
-
etapa I – debutul
proiectului, care implică alegerea subietului, argumentarea necesității
proiectului, realizarea unei evaluări inițiale, pe baza căruia se întocmește un
inventor de problem, stabilirea finalităților urmărite, realizarea hărții
proiectului cu principalele conținuturi abordate, organizarea centrului
thematic și procurarea materialelor didactice utilizate, planificarea
activităților ce se vor derula, discuții cu persoanele implicate (părinți,
specialiști);
-
etapa II – este etapa
destinată documentării și investigării. Este etapa în care se derulează
acțiunile proiectului, în care copiii sunt implicați în diferite activități,
convorm obiectivelor stabilite;
-
etapa II – destinată
sintezei, concluziilor, valorificării rezultatelor acțiunii intreprinse.
Aceasta trebuie, în mod obligatoriu, să se obiectiveze într-un produs, care
poate lua forma unei expoziții, a unui obiect de décor pentru grădiniță, a unui
poster, afiș. Achizițiile dobândite în urma derulării proiectului se
materializează în portofoliul proiectului, care cuprinde: material cu conținut
informativ, harta proiectului, lucrările copiilor, imagini suggestive, albume.
Proiectarea săptămânală
Reprezintî o
detaliere a modalităților de parcurgere a temelor precizate în planificarea
anuală pentru fiecare dintre zilele unei săptămâni. Sunt precizate atât
conținuturile, cât și modalitățile de transmitere, valorificarea lor, respectiv
resursele procedurale (metode, mijloace, forme de organizare). De asemenea,
trebuie menționate tipurile de activități propuse, în conformitate cu normele
metodologice si cu documentele curriculare în vigoare.
În realizarea
proiectării săptămânale, se va ține cont de următoarele criterii:
-
respectarea
programului zilnic și a reperelor orare impuse;
-
obligativitatea
includerii în programul zilnic a unei activități de mișcare și a unui moment de
lectură;
-
îmbinarea echilibrată
a categoriilor de activități (de predare-învățare, sistematizare, recapitulare)
și a variantelor acestora;
-
utilizarea tuturor
formelor de organizare a activității și alternarea rațională a acestora;
-
alternarea
activităților didactice cu cele de recreere, distractive;
-
corelarea
activităților din prima parte a zilei cu cele de după-amiază.
Educatoarea are posibilitatea de a alege varianta cea mai potrivită a
activităților.
Proiect de activitate didactică
Proiectarea lecţiei
reprezintă o verigă importantă în ansamblul proiectării întregului demers didactic.
Lecţia reprezintă forma fundamentală de organizare a procesului de instruire,
fiind de fapt o înlănţuire de evenimente, momente, menite să realizeze
succesiunea clară şi precisă aactului educaţional.
Proiectarea unei lecţii este operaţia de
identificare a secvenţelor instrucţionale ce se derulează în cadrul unui timp
determinat, de obicei, o oră şcolară.
Proiectarea lecției este
o activitate obligatorie pentru profesorii debutanți ce cuprinde:
ð încadrarea leției,
ð activității didactice în sistemul de lecții/activități;
ð stabilirea obiectivelor operaționale (concrete);
ð selectarea, prelucrarea şi adecvarea conținutului;
ð elaborarea strategiei didactice;
ð stabilirea metodologiei de evaluare/ autoevaluare.
Proiectarea lecției
tradiționale este formată din două părți: cea introductivă și cea detaliată.
Proiectarea
unei lecţii implică următoarele demersuri de bază:
-formularea obiectivelor;
-selectarea şi analiza conţinuturilor
-identificarea resurselor (umane, materiale,
temporale, didactice);
-stabilirea strategiilor didactice - presupune
precizarea metodelor, mijloacelor de învăţământ şi formelor de organizare a
activităţii elevilor;
-elaborarea instrumentelor de evaluare.
Indiferent de capacitatea
care se învaţă, într -o activitate de
învăţare se organizează o seriede evenimente care acţionează asupra elevilor
ajutându-i să atingă obiectivul propus. Aceste evenimente, numite evenimente
ale instruirii se parcurg în următoarea ordine:
-
momentul organizatoric
-
captarea atenției
-
anuntarea temei
-
realizarea continutului
-
obtinerea performantei
-
incheierea activittății.
O schema a proiectării unei activități va
cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente:
|
EVENIMENTUL
DIDACTIC
|
Conţinut știintific
instructiv -
educativ
|
Metode si procedee didactice
|
EVALUAREA
|
Proiectarea unei lecţii
se finalizează cu elaborarea proiectului de lecţie.
În literatura de
specialit ate sunt prezentate diferite modele de proiecte de lecţii,
toatevizând aceleaşi aspecte de bază.
Cadrul didactic va opta
pentru acel model pe care-l consideră mai util şi eficient.
Când proiectăm o
activitate didactică (integrată), vom realiza un singur proiect şi vom preciza
:
Unitatea de invăţământ,
Grupa,
Educatoarea,
Tema activităţii (integrate);
Scopul activităţii:
Obiective operaţionale
Strategii
didactice;(metode, tehnici, material didactic)
Forme şi tehnici de
evaluare:
Categoriile de
activităţi de învăţare abordate: ( Activităţi pe domenii experienţiale, Jocuri
şi activităţi didactice alese, Activităţi de dezvoltare personală);
Bibliografie:
Scenariul didactic: - se
va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe
parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă
a activităţii ce se va desfăşura : întâlnirea de dimineaţă, activitatile pe
grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile şi evaluarea zilei, într-o
înlănţuire logică.
