Poveste educativă despre emoții și autocontrol - poveste de citit la grădiniță și acasă

     Cum a învățat mașinuța să nu se mai teamă

A fost odată o mașinuță mică și roșie pe nume Titi. Titi era foarte drăguță, avea roți lucioase și claxon vesel, dar avea o mică problemă: îi era frică.

Îi era frică de drumurile lungi, de poduri și mai ales de tuneluri întunecoase.

— Dacă mă pierd? Dacă nu mai găsesc ieșirea? se gândea ea de fiecare dată.

Într-o zi, prietenul ei, autobuzul mare și galben, i-a spus: — Titi, hai cu mine într-o plimbare! Promit că te ajut.

Titi a ezitat, dar a spus încet: — Bine… dar mi-e puțin frică.

Au pornit la drum. La început, totul era ușor. Soarele strălucea, iar păsările ciripeau. Dar curând au ajuns la un tunel.

Titi s-a oprit. — Nu pot… e prea întuneric!

Autobuzul i-a zâmbit: — Eu sunt aici. Aprinde-ți farurile și mergem împreună.

Titi a inspirat adânc, și-a aprins farurile și a făcut un pas mic înainte. Apoi încă unul.

Și încă unul.

Tunelul nu mai părea atât de înfricoșător. Ba chiar era interesant! Ecoul claxonului ei suna ca un joc.

Când au ieșit, Titi era foarte fericită. — Am reușit! Nu mi-a mai fost așa frică!

Autobuzul a spus: — Vezi? Curajul nu înseamnă să nu-ți fie frică, ci să încerci chiar și atunci când îți este.

Din acea zi, Titi nu a mai fugit de drumurile necunoscute. A învățat că, pas cu pas, poate face orice.

Și de fiecare dată când îi mai era puțin teamă… își aprindea farurile și mergea înainte. 🚗✨