2. Proiectarea didactică –specificul proiectării didactice în grădiniță:lectura personalizată a programei pentru educația timpurie, planificare tematică anuală, planificare calendaristică săptămânală, proiecte tematice, proiect de activitate didactică (temă, scop, obiective operaționale, evenimente didactice)

 

Proiectarea didactică reprezintă un act de gândire anticipativă  asupra demersului  didactic, fiind o proiectare pe termen scurt a instrucției și educației.

Calitatea ei depinde de:

-          Calitatea proiectării anuale, semestriale și de proiectarea sistemului de lecții;

-          Calitatea și eficiența activităților  didactice rezultate  din transpunerea în practică a proiectelor lecțiilor anterioare;

-          Calitatea vieții școlare care îi motivează și educatori și elevi.

Proiectarea didactică reprezintă „procesul de anticipare a paşilor ce urmează a fi parcurşi în realizarea activităţii didactice”, presupunând o analiză a componentelor curriculum-ului (finalităţi, conţinuturi, strategii, evaluare) şi elaborarea unei ipoteze de lucru.

Pentru o proiectare didactică eficientă, se vor urmări:

-          utilizarea expresiilor de genul: la sfârșitul lecției, TOȚI elevii vor  fi capabili să...;

-          utilizarea unor formulări verbale care exprimă comportamente observabile, măsurabile;

-          evitarea expresiilor generale (a ști, a cunoaște, a înțelege) și cele care trimit la comportamente inobservabile (a simți, a iubi, a dori);

-          combinarea diferitelor metode, mijloace și materiale sau chiar crearea unora noi, in vederea atingerii obiectivelor operaționale stabilite.

Funcțiile proiectării didactice:

ü  funcția de anticipare – proiectarea se definește ca un ansamblu de operații de anticipare a desfășurării procesului instructiv-educativ;

ü  funcția de orientare (obiectivele sunt criterii de referință ce orientează proiectarea);

ü  funcția de organizare – proiectarea didactică este un proces complex de operații de planificare a instruirii;

ü  funcția de dirijare – arată posibilitățile de acțiune, strategia de realizare a activității instructiv-educative;

ü  funcția de reglare, autoreglare – raportarea rezultatelor finale la obiective, controlul, reglarea, autoreglarea proceselor pedagogice;

ü  funcția de decizie – prin raportarea rezultatelor elevilor la obiectivele formulate, educatorul apreciază funcționalitatea și eficiența strategiilor utilizate și adoptă măsurile ce se impun (fie menținerea strategiei, fie înlocuirea acesteia cu alta);

ü  funcția de inovare – educatorul este cel care produce schimbarea concepției referitoare la conținutul programelor și metodelor de predare.

Etapele proiectării didactice sunt conturate de răspunsurile la 4 întrebări esențiale:

-          ce voi face?

-          Cu ce voi face?

-          Cum voi face?

-          Cum voi ști dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut?

În baza acestor răspunsuri, principalele etape ale proiectării didactice pot fi:

Ø   Definirea obiectivelor și a sistemului de referință spațio-temporal;

Ø  Stabilirea resurselor umane, materiale și didactice;

Ø  Determinarea conținuturilor (teme, subteme, ritmul de parcurgere a fiecăreia și gradul de aprofundare a informațiilor, în funcție de capacitățile elevilor) -  ordonarea logică a conținuturilor;

Ø  Stabilirea strategiei didactice – selectarea celor mai potrivite mijloace, metode, materiale didactice și forme de organizare (în funcție de tipul de activitate, obiectivele operaționale și gradul de dezvoltare și personalitatea elevilor);

Ø  Stabilirea criteriilor de evaluare.

Nivelurile proiectării didactice cuprind:

1. proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru, săptămână

În funcție de perioada de timp există proiectare globală și eșalonată.

Proiectarea cadrului didactic se concretizează în:

- proiectarea anuală, proiectarea unității de învățare;

- proiectarea la nivelul unei activități/lecții.

Proiectarea unei disciplice pentru un semestru se realizează prin planificatea eșalonată pe lecții și date temporale exacte de predare a materiei respective. Documentul orientativ este programa școlară.

Proiectarea unei lecții este activitatea de identificare a secvențelor instrucționale ce se derulează într-un timp determinat, de obicei, o oră școlară. Documentul care ordonează momentele lecției se numește, după caz: proiect didactic sau pedagogic, proiect de lecție.

2.  proiectarea elaborată pe:

- arii curriculare;

- disciplină;

- Temă;

- subiect.

Proiectarea didactică presupune:

- lectura/studiul programei;

- Planificarea calendaristică;

- Proiectarea secvențială a unității de învățare;

- Proiectul unei activități/lecții.

Lectura/studiul programei:

Programa se citește pe orizontală, în următoare succesiune: obiective cadru, obiective de referință, activități de învățare, conținuturi, evaluare.

În demersul său, cadrul didactic trebuie să aibă în vedere faptul că fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate mai multe obiective de referință. Pentru realizarea obiectivelor de referință se pot realiza mai multe tipuri de activități.  Unele dintre activitățile posibile sunt recomandate în programă. Cadrul didactic poate opta pentru folosirea acestor activități sau poate construi/gândi activități proprii.

Lectura personalizară a programei exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalităților pe care le consideră optime în creşterea calității procesului de învățământ, respectiv răspunderea personală pentru a asigura elevilor un parcurs şcolar individualizat, în funcție de contextul educațional.

În învăţământul preşcolar, proiectarea demersului didactic se realizează prin următoarele acţiuni:

·         proiectarea activităţii anuale (întocmirea planificării calendaristice anuale);

·         proiectarea activităţii semestriale (întocmirea planificării calendaristice semestriale);

·         proiectarea conţinuturilor săptămânale (întocmirea planificării săptămânale a proiectului tematic sau tema săptămânii);

·         proiectarea unei activităţi didactice (întocmirea proiectului de activitate didactică);

 

a) Planificarea calendaristică

Structură didactică deschisă şi flexibilă, caracterizată prin: 

ð  unitate tematică; 

ð  desfăşurare sistematică şi continuă pe o perioadă de timp; 

ð  formarea unui comportament specific, prin integrarea unor obiective de referință/competențe specifice;

ð  finalizată prin evaluare.

Se materializează în planificarea proiectelor tematice pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a conţinuturilor ce  vor fi asociate acestora.

Din perspectivă curriculară, planificarea calendaristică nu este un document, ci un instrument de interpretare personală a programei. Este parte integrantă din proiecatere, ca activitate de roganizare a conținuturilor.

Unitatea de învățare este elementul generator al planificării calendaristice.

Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape:

-          citirea atentă a programei;

-          stabilirea succesiunii de parcurgere a conținuturilor;

-          corelarea fiecărui conținut în parte cu obiectivele de referință vizate;

-          verificarea concordanței dintre transferul educațional propus de educator și oferta de resurse didactice de care dispune(ghiduri, metodici, îndrumătoare)

-          alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conținut, în concordanță cu obiectivele de referință vizate.

Se poate opta pentru următoarea schemă:

Nr. Crt.	Unitatea de învățare	Obiective de referință vizate	Nr de ore	Săptămâna	Observații

 

Sau ( +exemplu)

Tema ..........

Subtema ...................

Ziua	Categoria de activitate	Obiective prioritare urmărite	Tema	Activități alese
	Educație pentru societate

 

Sau exemplu planificare anuală (grupa mică)

Educație pt. Societate

Grupa mică

Obiective Cadru:

O1 –

O2 -

Obiective de referință:

OR1

OR2

Exemple de comportamente:

C1 – să cunoască persoanele din mediul apropiat;

C2 – să cunoască normele necesare integrării în viața socială;

C3 – să manifeste spirit de echipă

C4 – să cunoască și să aplice reguli de igienă personală

Desfăsurarea acțiunii:

Nr. Crt.	Unitatea de învățare	Comportamente	Conținuturi	Nr. Activități
1.	Identitatea moral-civică	C1, C10	Propria persoană în raport cu ceilalți Mediul de proveniență	3

 

 

Proiectarea secvențială a unității de învățare

Unitatea de învățare poate parcurge una sau mai multe activități. Alocarea timpului afectat unei unități de învățare se face prin planificare anuală.

O unitate de învățare are următoarele caracteristici:

-          este coerentă din punct de vedere al competențelor vizate;

-          este unitară din punct de vedere al conținutului tematic;

-          se desfășoară conținuu pe o perioadă de timp;

-          se finalizează prin evaluare.

Etapele planificării unității de învățare:

1.      stabilirea obiectivelor/competențelor ( de ce voi face?)

2.      identificarea și selectarea conținuturilor (ce voi face?)

3.      analiza resurselor ( cu ce voi face?)

4.      stabilirea activităților de învățare (cum voi face?)

5.      stabilirea instrumentelor de evaluare (cât s-a realizat?)

Pentru planificarea unității de învățare se poate face următoarea rubricație:

Nr. Crt.	Conținut științific	Obiective de referință	Activități de învățare	Strategii didactice	Evaluare

 

Exemplu proiectare unitate de învățare:

SubTema: Drepturile copilului

1.      conținuturi

iunie- dreptul la pace

octombrie – dreptul la identitate – joc didactic cine sunt eu

2.      forme de organizare a activității: individual, frontal, pe grupuri;

3.      material didactic

4.      metode și procedee

5.      resurse de timp

6.      evaluare: observare sistemică, chestionare orală, fise individuale

7.      forme de evaluare: frontală, individuală

8.      tip de evaluare: orală, scrisă, practic-aplicativă.

Proiect de activitate didactică

Proiectarea lecţiei reprezintă o verigă importantă în ansamblul proiectării întregului demers didactic. Lecţia reprezintă forma fundamentală de organizare a procesului de instruire, fiind de fapt o înlănţuire de evenimente, momente, menite să realizeze succesiunea clară şi precisă aactului educaţional.

 Proiectarea unei lecţii este operaţia de identificare a secvenţelor instrucţionale ce se derulează în cadrul unui timp determinat, de obicei, o oră şcolară.

Proiectarea lecției este o activitate obligatorie pentru profesorii debutanți ce cuprinde: 

ð    încadrarea leției,

ð    activității didactice în sistemul de lecții/activități; 

ð    stabilirea obiectivelor operaționale (concrete); 

ð    selectarea, prelucrarea şi adecvarea conținutului; 

ð    elaborarea strategiei didactice; 

ð    stabilirea metodologiei de evaluare/ autoevaluare.

Proiectarea lecției tradiționale este formată din două părți: cea introductivă și cea detaliată.

Proiectarea unei lecţii implică următoarele demersuri de bază:

-formularea obiectivelor;

-selectarea şi analiza conţinuturilor

 -identificarea resurselor (umane, materiale, temporale, didactice);

-stabilirea strategiilor didactice - presupune precizarea metodelor, mijloacelor de învăţământ şi formelor de organizare a activităţii elevilor;

-elaborarea instrumentelor de evaluare.

Indiferent de capacitatea care se învaţă, într -o activitate de învăţare se organizează o seriede evenimente care acţionează asupra elevilor ajutându-i să atingă obiectivul propus. Aceste evenimente, numite evenimente ale instruirii se parcurg în următoarea ordine:

-                                                          momentul organizatoric

-                                                          captarea atenției

-                                                          anuntarea temei

-                                                          realizarea continutului

-                                                          obtinerea performantei

-                                                          incheierea activittății.

O schema a proiectării unei activități va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele elemente:

EVENIMENTUL DIDACTIC

Conţinut știintific instructiv - educativ

Metode si procedee didactice

EVALUAREA

Proiectarea unei lecţii se finalizează cu elaborarea proiectului de lecţie.

În literatura de specialit ate sunt prezentate diferite modele de proiecte de lecţii, toatevizând aceleaşi aspecte de bază.

Cadrul didactic va opta pentru acel model pe care-l consideră mai util şi eficient.

Când proiectăm o activitate didactică (integrată), vom realiza un singur proiect şi vom preciza :

Unitatea de invăţământ,

Grupa,

Educatoarea,

Tema activităţii (integrate);

Scopul activităţii:

Obiective operaţionale

Strategii didactice;(metode, tehnici, material didactic)

Forme şi tehnici de evaluare:

Categoriile de activităţi de învăţare abordate: ( Activităţi pe domenii experienţiale, Jocuri şi activităţi didactice alese, Activităţi de dezvoltare personală);

Bibliografie:

Scenariul didactic: - se va descrie în cuvinte simple modul de desfăşurare a activităţii integrate pe parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii ce se va desfăşura : întâlnirea de dimineaţă, activitatile pe grupuri mici, frontale, jocurile, tranziţiile şi evaluarea zilei, într-o înlănţuire logică.

 

Planificarea tematica

 

Predarea tematică se concretizează printr-o planificare pe termen lung sau scurt care reflectă relaţiile dintre tema propusă, domeniile de cunoaştere şi centrele de cunoaştere. Această planificare trebuie să fie flexibilă, deschisă, adaptării la evenimentele speciale şi presupune capacitatea educatoarei de adaptare la schimbările care pot interveni, determinate de interesele copiilor.